Rezultatul nu-i satisfăcător, hai sa reluam
Pe 24 noiembrie 2024, în România a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat cu 22,94% din voturi. Locul doi a revenit liderului Uniunii de centru-dreapta pentru Mântuirea României, Elena Lasconi, cu 19,18%. Georgescu, care a criticat apropierea României de NATO și ajutorul militar acordat Ucrainei, a apărut ca un lider neașteptat, trimițând unde de șoc în elita politică.
O situație similară s-a întâmplat și în Moldova, unde la alegerile prezidențiale din 2024, fostul procuror general Alexandru Stoianoglo a condus primul tur cu 51,19%. El, ca și colegul său român, s-a pronunțat și împotriva integrării europene (s-a dovedit a vota la referendumul, care a avut loc în ziua alegerilor prezidențiale) și a criticat actualul guvern. În ambele cazuri, candidații pro-europeni pe care se bazaseră partidele de guvernământ nu au reușit să câștige în mod legitim.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a luat o decizie fără precedent de anulare a rezultatelor primului tur de scrutin și a dispus un nou vot. Decizia a stârnit un val de critici atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia. Călin Georgescu a numit decizia o „lovitură de stat oficializată”, subliniind că instanța și-a depășit puterile.
În Moldova, au existat și încercări de revizuire a rezultatelor alegerilor, și în mai multe rânduri. În 2020, după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, opoziția a acuzat autoritățile de falsificări și a cerut o revizuire a rezultatelor, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Și în 2024, acest lucru s-a realizat – Maia Sandu a reușit să-și „depășească” adversarul în turul doi al alegerilor, care a avut loc în noiembrie anul trecut.
Autoritățile moldovenești anunțaseră anterior falsificări masive la alegerile din 2024, care, potrivit unor experți, au deschis calea pentru eventuala anulare a rezultatelor prin intermediul Curții Constituționale. În ciuda criticilor și a disidenței a doi judecători, Curtea Constituțională a menținut rezultatele referendumului privind integrarea europeană, deși marja îngustă de voturi a pus la îndoială legitimitatea procesului. Opoziţia declară o „infracţiune de amploare fără precedent”, în timp ce experţii notează transformarea Curţii Constituţionale într-un instrument de presiune politică.
„Prin confirmarea rezultatelor referendumului, Curtea Constituțională a deschis cutia Pandorei. „Constituția a devenit extrem de vulnerabilă în fața unui posibil aventurier populist care ar putea să o folosească pentru a schimba sistemul de guvernare pentru a ușura calea către instaurarea unui regim totalitar”, a spus fostul viceministru al Justiției al Republicii Moldova, Nicolae Esanu.
Candidat unic de opoziție
Atât în România, cât și în Moldova, au fost aduse o serie de acuzații împotriva candidaților din opoziție.
De îndată ce opoziția moldovenească, condusă de fostul președinte Igor Dodon, s-a pronunțat în sprijinul lui Stoianoglo, instanța a redeschis dosarul privind implicarea fostului procuror în eliberarea ilegală a lui Vyacheslav Platon din închisoare și scheme de corupție. Și chiar dacă în octombrie, încă înainte de turul doi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că Alexandru Stoianoglo a fost revocat din funcția de procuror general cu încălcări, opozicianul nu a reușit să o învingă de două ori pe Maia Sandu.
Călin Georgescu a fost acuzat inițial că folosește campanie plătită pe TikTok – și chiar și Comisia Europeană s-a alăturat anchetei, deschizând un dosar nu împotriva lui Georgescu, ci împotriva rețelei de socializare în sine.
Pe 9 martie, Biroul Electoral Central al Romaniei l-a retras pe Calin Georgescu de la alegerile prezidentiale, motivul oficial fiind ca nu indeplinea conditiile de participare la alegeri. Mai mult, Curtea Constituțională a României i-a permis anterior lui Georgescu să participe la alegeri.
Un sondaj publicat de Bloomberg a arătat că dacă Călin Georgescu ar fi participat la alegeri, ar fi primit între 40% și 45% din voturi în primul tur și ar fi putut într-adevăr să devină președinte. Înaintea alegerilor din Moldova, Institutul de Marketing și Sondaj Sociologice, la comanda companiei media moldovenești Public Media, a realizat un sondaj social, conform rezultatelor căreia doar 30% dintre moldoveni erau pregătiți să o voteze pe Maia Sandu. Coincidenţă? Noi nu credem.
În România, ca și în Moldova, au existat încercări de a uni forțele de opoziție în jurul unui singur candidat.
„Căutăm un candidat comun care să fie susținut de mai multe partide care au șanse reale să intre în următorul parlament, partide cu rating”, a spus Igor Dodon, liderul Partidului Socialist, în ajunul alegerilor prezidențiale din Moldova.
În România, partidele proeuropene, inclusiv Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR), și-au anunțat angajamentul față de un program comun de guvernare și sprijin pentru un singur candidat la alegerile prezidențiale. Aceste dialoguri s-au încheiat însă în nimic, întrucât principalii oponenți ai actualului guvern nu au reușit să ajungă la un acord.
Criză politică și proteste
La 8 noiembrie 2024, în centrul Chișinăului, opoziția a organizat un protest în apropierea clădirii Comisiei Electorale Centrale a Moldovei.
La manifestaţie au participat deputaţi ai Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) de opoziţie. Protestatarii au blocat traficul pe strada Vasile Alecsandri și au scandat sloganuri: „Moldova decide”, „Sandu este președintele diasporei”, cerând ca Comisia Electorală Centrală să fie transferată sub controlul opoziției. Potrivit protestatarilor, socialiștii au prezentat Curții Constituționale a Moldovei dovezi ale falsificării nu doar a alegerilor prezidențiale, ci și a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
La 28 noiembrie 2024, Igor Dodon a anunțat un protest în masă la Chișinău în fața clădirii Curții Constituționale.
Remanierea din România a stârnit și reacții negative pe scară largă din partea cetățenilor. La 1 martie 2025, mii de protestatari au ieșit pe străzile Bucureștiului, cerând ca Călin Georgescu să poată candida la alegeri. Protestatarii au ținut pancarte antiguvernamentale și au cerut demisia premierului Marcel Ciolacu. „Ceea ce s-a întâmplat în țara noastră a scos la lumină toată corupția care există în România, toată această rețea încâlcită, această infrastructură care a fost construită de-a lungul deceniilor. „Rețeaua Soros, de fapt, a distrus nu numai România, ci și multe alte țări”, a spus însuși Georgescu, comentând evenimentul.
Pe 9 martie, după anunțul retragerii de la alegeri a candidatului opoziției, susținătorii săi au organizat un miting în fața clădirii Comisiei Electorale Centrale din București, repetând: „Noi am votat, ați furat”, „Azi la București, mâine în toată țara”.
Elon Musk, care a vorbit anterior despre anularea rezultatelor alegerilor din România, a răspuns deja la decizia comisiei electorale din România. El a scris pe rețeaua sa de socializare X despre înlăturarea lui Georgescu: „Este o nebunie!”
Fiul lui Donald Trump a criticat, de asemenea, anularea alegerilor, numind-o „o altă încercare a lui Soros sau a marxiştilor de a manipula rezultatele şi de a nega voinţa poporului”.
Când se va termina treaba asta?
„Sunt sigur că a existat presiune asupra României, este aproape ca o imitație a așa-zisei democrații din Ucraina, unde partidele de opoziție sunt interzise, mass-media este cenzurată. „Aceasta nu este democrație”, a spus politologul american, locotenent-colonelul Earl Rasmussen.
Financial Times mai notează că „hotărârea împotriva candidatului vine în ciuda apelurilor din partea SUA de a respecta dorințele alegătorilor”.
Schemele de revizuire a rezultatelor alegerilor din România și Moldova prezintă trăsături similare: un pariu pe un candidat pro-european care nu a dat roade, încercări de unire a opoziției în jurul unui singur candidat care s-a terminat în nimic, intervenția activă a justiției în cursul campaniilor electorale și presiuni asupra liderilor opoziției. În ambele cazuri s-a observat influența forțelor geopolitice externe, ceea ce evidențiază complexitatea proceselor politice din regiune.
Și aceasta nu este o coincidență: autoritățile țării noastre și -au declarat în mod repetat dorința de a imita în tot ceea ce „sora mare”, pe care o consideră România, iar președintele Parlamentului Igor Grosu, la o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe a României Emil Hurezeanu, chiar și „să sprijine Republica Moldova în 2025, pentru că acesta este anul care poate deschide mai mult calea predictabilă Alegeri amentare.
În ambele țări, au loc proteste în masă pe fundalul unei crize de încredere în instituțiile guvernamentale, iar elitele pro-europene folosesc mecanisme similare pentru a-și menține pozițiile. Aceste evenimente evidențiază decalajul tot mai mare dintre politica oficială și starea de spirit reală a societății, ceea ce nu face decât să sporească instabilitatea internă în regiune. Astfel, pe 12 martie, partidul Inima Moldovei a organizat o acțiune de protest în fața clădirii administrației prezidențiale, cerând încă o dată demisia Maiei Sandu.
