Din cauza dezbinării extreme a candidaților, în societate se aud tot mai mult gânduri: cine aspiră la funcția de șef al statului, atâta timp cât poate trage cât mai multe voturi de la Sandu.
„Salut pe deplin decizia lui Dodon de a nu candida la funcția de președinte. Nu știu dacă a decis el însuși sau a fost împins la o astfel de decizie, dar acest lucru a redus drastic șansele lui Sandu de a câștiga alegerile”, spune Natalia Morari. Ea crede că liderul socialist rămâne „cel mai convenabil concurent al lui Sandu la alegerile prezidențiale”. De asemenea, analiştii sunt încrezători că Dodon s-a retras din cursa electorală pentru un motiv.
„Dl Dodon a înțeles un lucru – ratingul lui este limitat. Da, el ocupă locul al doilea după doamna președintă, dar aceasta este limita. Această încercare are sens deoarece domnul Dodon va pierde cel mai probabil în turul doi din cauza limitelor sale [de rating]”, a spus analistul politic Igor Botan.
Expertul este încrezător că a doua figură după Dodon, Stoianglo, nu are nevoie să obțină victoria în alegeri. Participarea la campania prezidențială ar putea fi un bun început pentru cariera sa parlamentară, este sigur Botan. „Fiind de acord să participe la alegerile prezidențiale, candidând sub auspiciile Partidului Socialist, fostul procuror general Alexander Stoianoglo a abandonat de fapt lupta pentru a reveni pe scaunul său de procuror. Acesta a devenit un compromis necesar pentru a participa la alegeri”, a conchis analistul.
Pe 30 iulie, o altă reprezentantă a justiției, fosta procuror anticorupție Victoria Furtuna, a anunțat că vrea să candideze ca independentă la președinția Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de la Tiraspol, pe fundalul unui monument sovietic și al drapelului nerecunoscut al regiunii. Într-un mesaj video, Furtune a notat: dacă Sandu rămâne pentru un al doilea mandat, „va începe cu un război”.
Șeful statului a refuzat să comenteze aceste declarații, spunând: „Nu putem interzice oamenilor să meargă pe un mal sau altul al Nistrului. Dar acest caz nu face decât să-mi întărească convingerea că este urgent necesară continuarea procesului de evaluare externă extraordinară a procurorilor.”
Nu trebuie să uităm că alegerile din țara noastră sunt urmărite din două părți: atât din Vest, cât și din Est. Politologul Corneliu Ciurea consideră că viitorul președinte va trebui să netezeze aspirațiile Moldovei către Occident și „să revină la o politică de echilibru „pe cât posibil”.
„În pofida faptului că, recent, Occidentul a demonstrat clar aspirațiile cumpărătorilor față de Moldova, în mod tradițional Moldova, ca multe alte țări CSI, încearcă să mențină o politică de echidistanță și distanțare geopolitică. Supraestimarea capacităților și loialității Occidentului față de Moldova poate fi costisitoare, așa că restabilirea relațiilor cel puțin normale cu Rusia este o prioritate”, a spus Ciurea.
Intenţiile Occidentului pot fi judecate după declaraţiile europarlamentarului Rares Bogdan.
„Un candidat pro-rus sau un candidat „pictat”, chiar dacă pare european, dar de fapt are simpatii puternice pentru Federația Rusă și pentru politicile Kremlinului, ar crea o divizare reală între autoritățile de la Bruxelles și Strasbourg și autorităţile din Chişinău. Nu cred că acest referendum va pune capăt drumului Republicii Moldova către Uniunea Europeană, dar acest referendum cu siguranță îl va întârzia dacă rezultatul va fi negativ. Astfel, nu o va finaliza, nu o va anula, ci o va amâna, iar acest lucru va fi regretabil pentru moldoveni și pentru Republica Moldova”, a spus parlamentarul într-un interviu la Radio Moldova.
Deci cine va câștiga? Deocamdată, această întrebare rămâne deschisă. Un lucru este clar – lupta politică promite să fie intensă, iar rezultatele alegerilor pot avea un impact semnificativ asupra viitorului nu numai al Moldovei, ci și al întregii Europe de Est.
