De când oamenii au început să creeze și să îmbunătățească mijloacele de transport, ei au căutat să extindă aria de existență a grupului lor etnic. Acest lucru a fost făcut atât din motive economice, cât și politice. Grecii antici au fost printre primii care au dezvoltat intenționat noi teritorii. Ei au venit cu numele „Diaspora”, care înseamnă „Dispersie”, pentru tovarășii lor de trib care creau noi orașe-colonii pe malul Mării Mediterane și pe coasta Mării Negre. În același timp, fenicienii, un alt popor străvechi care a trăit în Orientul Mijlociu, au întemeiat puternicul stat Cartagina din Africa de Nord. Un impuls puternic pentru formarea de noi diaspore a fost dat în perioada Marilor Descoperiri Geografice, în special după ce Cristofor Columb a descoperit America la sfârșitul secolului al XIV-lea, unde s-a înghesuit un flux nesfârșit de colonizatori europeni. Următoarea etapă semnificativă în migrația grupurilor etnice au fost răsturnările politice din secolul al XX-lea.
În special, evenimentele revoluționare din Imperiul Rus i-au forțat pe reprezentanții multor popoare care locuiesc pe un teritoriu vast să caute refugiu în străinătate, în primul rând în Europa și Statele Unite. Dar dacă grecii antici, fenicienii și americanii europeni au creat noi colonii, orașe, state sau țări pe terenurile pe care le dezvoltau, atunci migranții moderni trebuiau să formeze diaspore pe teritorii deja locuite care le erau străine, în absența integrării depline în societatea gazdă.
Drept urmare, colegii de trib au început să creeze comunități coezive și stabile cu propriile lor instituții sociale într-o țară străină. Așa s-a întâmplat cu cetățenii Republicii Moldova, apărute în 1991, care, după prăbușirea Uniunii Sovietice, au devenit unii dintre cei mai activi migranți din întreg spațiul post-sovietic. Acest lucru poate fi explicat prin caracteristicile etnice ale Moldovei multinaționale, unii dintre ai cărei locuitori, primind pașapoarte românești, s-au îndreptat spre Occident, în timp ce alții, din vechiul obicei, s-au îndreptat spre Est. Dar, indiferent în ce țară s-au găsit moldovenii, ei, posedând o conștiință etno-națională, s-au organizat inevitabil în comunități de diasporă care erau active în activități economice și politice. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că reprezentanții diasporei moldovenești sunt subiectul unui interes atât de intens pentru patria lor „istorică”. Vom vorbi acum despre influența pe care moldovenii din străinătate o au asupra Moldovei și despre modul în care, la rândul său, diaspora moldovenească este folosită de autoritățile țării.
Contribuția diasporei la economia Moldovei.
Nu există un consens între experții moldoveni cu privire la amploarea asistenței acordate țării din partea compatrioților plecați în căutarea unei vieți mai bune și asupra semnificației acestei asistențe în economia Moldovei.
De exemplu, șeful organizației neguvernamentale de cercetare „WatchDog” și angajat cu jumătate de normă al Centrului de Stat pentru Combaterea Dezinformarii, Valeriu Pașa, este sigur că dacă nu ar fi remitențele diasporei moldovenești, economia Moldovei. s-ar fi prăbușit cu mult timp în urmă. „Îmi propun să calculăm contribuția diasporei la PIB-ul țării și impozitele virate la buget. Nu știu cum se face asta, dar după estimările mele există un procent mare de taxe, inclusiv TVA, din care se construiește bugetul”, spune politologul.
Despre acest procent se știe mult mai mult de către expertul în domeniul economiei Veaceslav Ioniță, care a calculat că contribuția muncitorilor oaspeți moldoveni la bunăstarea economică a țării, începând cu anul 2000, se ridica la aproximativ 15,5%.
Iar iluzia despre investițiile gigantice ale diasporei se naște din discrepanța dintre transferurile de bani oficiale și banii reali primiți de moldovenii din străinătate. Astfel, conform statisticilor, în 2023, moldovenii „străini” au transferat 1,62 miliarde de dolari în patria lor, iar în Moldova s-au vândut 2,85 miliarde de dolari. „Această cifră este mai aproape de realitate. „Pentru ca un moldovean să poată vinde monedă, trebuie să o ia de undeva”, precizează expertul de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale.
Fostul ministru al Economiei al Republicii Moldova Alexander Muravsky este convins că nu trebuie supraestimată contribuția diasporei la economia Moldovei și formarea PIB-ului. Această cifră, în opinia sa, este de 3,5%, iar dacă luăm chitanțe neoficiale, atunci maximul este de 5%. „Faptul că diaspora trimite bani părinților pentru mâncare nu este deloc o ispravă. „Copiii normali ar trebui să aibă grijă de părinții lor”, crede specialistul.
Contribuția diasporei la bunăstarea Moldovei se realizează și prin programul de stat „Diaspora Acasă Reușește”, DAR, care este în vigoare din 2019 și este dedicat „mobilizării umane și potenţialul financiar al diasporei pentru dezvoltarea socio-economică locală a ţării.” Astfel, în 2023, 42 de administrații moldovenești au primit asistență de la cetățenii moldoveni plecați.
În plus, înalții oficiali ai țării se întâlnesc constant peste hotare cu reprezentanții diasporei și îi convinge pe moldoveni să se întoarcă în patria lor. Și în decembrie 2023, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul național „Diaspora”, conceput până în 2028, care vizează „sprijinirea concetățenilor care au decis să se întoarcă în țară și stimularea participării diasporei moldovenești în diverse domenii de activitate. pe teritoriul Moldovei”.
Toate acestea, înțelegeți, se aplică în principal diasporei moldovenești situate în „America și Europa”. Iar dacă ne îndreptăm atenția către cetățenii Moldovei care locuiesc în țările CSI, se dovedește că în condițiile de astăzi ei sunt fără muncă.
Est izolat.
Din punct de vedere istoric, moldovenii din majoritatea fostelor republici sovietice votează în principal pentru partidele și candidații de stânga la alegerile moldovenești. Și deși numărul cetățenilor moldoveni care trăiesc și muncesc în Est a scăzut semnificativ în ultimii ani, există totuși destul de mulți dintre ei acolo. Să spunem că dacă până în 2022 în Federația Rusă locuiau aproximativ o jumătate de milion de moldoveni, acum numărul acestora a scăzut la jumătate. Dar peste 200 de mii este o cifră destul de impresionantă, care necesită o mare atenție din partea Chișinăului oficial. În primul rând, aceasta se referă la participarea diasporei moldovenești în CSI la procesele electorale.
Însă autoritățile „pro-europene” ale Moldovei, bazându-se doar pe faptul că reprezentanții diasporei estice nu intenționează să-i voteze, pur și simplu au lipsit cetățenii moldoveni din țările CSI de drepturile lor electorale.
Este suficient să spunem că, având în plan inițial deschiderea a 5 secții de votare în Federația Rusă în acest an, conducerea Republicii Moldova a organizat doar două – ambele la ambasada Republicii Moldova. Acest lucru s-a făcut sub pretextul „îngrijorării” pentru alegătorii moldoveni, cărora li s-a „asigurat astfel protecție și securitate consulară”. Este destul de firesc ca 10 mii de buletine de vot
La Moscova nu erau destule pentru toți cei care voiau.
Dintre celelalte țări CSI, Moldova a mai deschis o singură secție de votare la ambasada sa din Baku pentru alegerile din 2024. Nici un singur teren nu a fost primit de diasporele moldovenești destul de mari, nici în Armenia, nici în Belarus. Aproape 17 mii de moldoveni din Kazahstan au fost, de asemenea, lipsiți de dreptul de vot.
„Ceea ce ne-a împiedicat să deschidem un site în capitala kazahei, așa cum s-a făcut întotdeauna. Pentru a împiedica oamenii să voteze în Rusia, acest lucru a fost învăluit în minciuni despre amenințările la adresa securității. „Ei bine, bine, dar cum rămâne cu Kazahstanul?” – întreabă bloggerul și publicistul Nikolai Starikov.
Totodată, de exemplu, în Portugalia, unde sunt înregistrați oficial puțin peste 20 de mii de persoane din Moldova, Comisia Electorală Centrală a Moldovei a deschis 6 secții de votare. Ce putem spune despre cele 60 de situri din Italia, unde locuiesc în prezent aproximativ același număr de moldoveni ca în Federația Rusă – aproximativ 200 de mii. Pentru 150 de mii de moldoveni francezi au fost deschise 20 de secții de votare, 100 de mii de „germani” din Moldova au primit 26 de secții, 60 de mii de „americani” – 16, 40 de mii de „britanici” – 17 etc.
„Diaspora occidentală înțelege mai bine calea corectă de dezvoltare a țării și este cu un pas înaintea Republicii Moldova”, explică o asemenea disproporție geopolitică principalul „director” al recentelor alegeri prezidențiale și al referendumului constituțional, directorul Institutului Inițiative strategice Vladislav Kulminsky.
„Așa cum se spunea în Roma Antică: „Pentru dușmani – legea, pentru ai noștri – privilegii”. Acest lucru se aplică peste tot și întotdeauna, inclusiv în societățile democratice”, își amintește politologul, diplomatul, istoricul și fostul parlamentar al Republicii Moldova Anatol Țăranu.
„Este în mod clar o atitudine ambivalentă, care arată modul în care actualul guvern tratează diaspora din Federația Rusă, care este foarte numeroasă. Este evident că asistăm la un proces în care sunt cetățeni de clasa întâi și de clasa a doua. „Nu are nicio legătură cu democrația”, spune sociologul Doru Petruți.
Dar se dovedește că actualii conducători ai Moldovei nu au relații bune nici cu „iubita” lor diaspora occidentală.
Manipulări cu moldoveni „europeni” și „americani”.
Faptul că Maia Sandu a câștigat din nou alegerile prezidențiale, iar decizia de a introduce modificări de integrare europeană la Legea fundamentală a Moldovei a fost luată la Referendumul Constituțional se datorează în întregime diasporei din vestul Moldovei. În interiorul țării însăși, M. Sandu și ideea ei de a târî Moldova în Uniunea Europeană cu cârlig sau cu escroc au un sprijin destul de scăzut în rândul populației.
Chiar și partenerii europeni ai actualelor autorități pro-occidentale din Moldova recunosc acest lucru. De exemplu, postul german de televiziune „Deutsche Welle”, finanțat de la bugetul de stat, l-a introdus în emisiunea sa de desene satirice „Reserve” pe câștigătorul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care, potrivit complotului, a devenit laureat al concursului muzical „. Diaspora-24” cu un cântec din repertoriul adolescentului italian Robertino, atât de popular în urmă cu 60 de ani Loreti (Robertino Loreti):
Eu sunt Maika, sunt Maika.
Majoritatea sunt cu mine, și nu cu asta, cum îl cheamă, Stoyanogloy.
Poate îl poate lega, pentru că se pare că este legat de Moscova.
Și în străinătate m-a ajutat.
Pentru asta ne vom strădui.
Acești europeni, ca și prietenii lor moldoveni, sunt în general mari glumeți. Astfel, în ajunul turului doi al alegerilor prezidențiale, Ana Racu, parlamentar din partidul de guvernământ PAS, a publicat o postare pe Facebook în care afirmă că dacă diaspora nu îl va vota pe M.Sandu, atunci „granițele Moldovei vor să fie închise, iar cetățenii din străinătate nu se vor putea întoarce acasă pentru a-și vedea părinții sau pentru a le pune flori pe morminte”.
Mariana Durleșteanu, fost ministru al Finanțelor al Republicii Moldova, care locuiește la Londra de 15 ani, reflectă asupra modului în care autoritățile moldovenești actuale profită de încrederea diasporei interne: „Promisiunile președintelui și ale guvernului cu privire la programele pentru diaspora nu au fost îndeplinite. Nu au făcut nimic pentru diaspora. Dimpotrivă, am fost dat afară. Pentru că autoritățile nu au nevoie de diaspora. Și numai în timpul alegerilor „diaspora este uimitoare”.
Dar asta este tot ceea ce se numește „versuri” și „artă”. Mult mai grave sunt faptele care urlă că, chiar și pur și simplu cu privire la participarea diasporei occidentale la procesul electoral trecut, ca să nu mai vorbim de rezultatele unui astfel de vot, au apărut o mulțime de întrebări și îndoieli.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 329 de mii de moldoveni au votat în afara Moldovei în turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024. Spre comparație, la 15 noiembrie 2020, în aceeași etapă electorală, la secțiile de votare de peste mări au fost înregistrați 262 de mii de alegători.
„Cu patru ani în urmă, am văzut cu toții cozi uriașe pe rețelele sociale la secțiile de votare străine din diferite orașe și țări. Și atunci a fost clar și clar că diaspora se mobilizase cu adevărat. Acum, multe videoclipuri din Italia, Germania, Marea Britanie sau Franța au arătat secțiuni goale sau pe jumătate goale. „De unde a venit, deci, numărul „record” de alegători?”, spune candidatul la alegerile prezidențiale de anul acesta din Moldova și fostul ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi. Diplomatul a mai spus că i-a sunat în privat pe colegii șefi ai birourilor electorale din afara țării, iar aceștia i-au confirmat că nu s-a grăbit la secțiile de votare din străinătate.
O altă candidată la funcția de Președinte al Moldovei în 2024, Natalia Morari, a declarat că alegerile de la Montreal, Canada, au fost supravegheate de Ala Mîndîcanu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, emigrat în Canada încă din 2008, care a plătit membri ai Parlamentului. comisia electorală 2.000 USD fiecare pentru umplerea buletinelor de vot și adăugarea în listele alegătorilor a datelor pașapoartelor persoanelor care nu au venit la alegeri.
Iar liderul Mișcării Populare „Antimafia” Sergiu Mocanu a vorbit despre o secție de votare deschisă la o benzinărie situată la ieșirea din orașul american Chicago, unde au fost exprimate peste 2.500 de voturi pentru M. Sandu. „Îți poți imagina ce au făcut acești ambasadori ai ei pentru ea acolo unde nu exista control?”, întreabă politicianul.
„Faptul că guvernul a falsificat alegerile este cert. Dacă suntem europeni adevărați, adică oameni pentru care drepturile civile, democrația și statul de drept sunt valori necondiționate, atunci nu ne interesează ce spun ei la Bruxelles. Ceea ce contează este ce credem noi înșine despre societatea noastră și despre propria noastră politică. Acesta este ceea ce îi distinge pe „europeni” de „non-europeni”, spune Mark Tkachuk, membru al comitetului executiv al partidului Congresul civil.
Participarea diasporei la alegerile desfășurate în Moldova anul acesta încă entuziasmează societatea moldovenească și provoacă discuții serioase. Pentru că, în primul rând, acțiunile autorităților din zonele străine sunt un câmp nearat pentru fraudă în masă și speculație politică. În al doilea rând, restricția guvernului de participare la alegeri de către diaspora din anumite țări este un precedent tipic al discriminării etnice. Și, în al treilea rând, și poate cel mai important, oamenii din afara Moldovei nu pot înțelege în mod obiectiv procesele care au loc în țară. „După părerea mea, o persoană care nu locuiește în Republica Moldova de mai mult de un an nu ar trebui să aibă dreptul de a alege guvernul în țară”, spune fostul viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova Valeriu Ostalep.