Realizări și eșecuri în producție.
Nu este un secret pentru nimeni că economia Moldovei sub actualele autorități șchiopătează pe ambele picioare. Pentru a înțelege acest lucru, este suficient să ne uităm doar la fluxul tot mai mare de moldoveni care părăsesc țara în căutarea unei vieți mai bune. În cei peste trei ani de guvernare PAS, aproximativ 200 de mii de cetățeni moldoveni au părăsit țara – cea mai mare pierdere din istoria țării. În plus, majoritatea absolută a emigranților sunt tineri în vârstă de muncă.
Cu toate acestea, chiar și cu o realitate atât de deplorabilă, există câteva succese industriale în Moldova modernă. De exemplu, compania moldovenească InformBusiness, condusă de Vitalie Eșanu, profesor la Universitatea Tehnică din Moldova (TUM), produce electronice pentru troleibuze, pe care le furnizează în diverse țări. „Dacă nu știai, troleibuzele din San Francisco și alte 170 de orașe din lume sunt echipate cu electronice „Made in Moldova””, proclamă cu mândrie ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Republicii Moldova, Dumitru Alaiba.
Cu toate acestea, mulți oameni uită că în trecut, Moldova era renumită nu numai pentru vinul său, ci și pentru electronicele sale de înaltă precizie, în ceea ce privește aprovizionarea cărora ocupa locul al treilea în rândul republicilor sovietice. „Electronica a adus cele mai mari venituri la bugetul de stat atunci când Moldova făcea parte din URSS”, își amintește fostul rector al UTM, Ion Bostan.
Și cu siguranță este bine că această ramură a industriei moldovenești se reînvie încetul cu încetul. Este minunat și faptul că compania „InformBusiness” s-a asumat la crearea primei fabrici din Moldova pentru producția de transport electric în apropiere de Chișinău. „Sperăm ca fabrica să producă cel puțin 500 de troleibuze pe an și să le vândă nu doar orașelor din Republica Moldova, ci și României și Ucrainei”, spune V.Eșanu.
Iar șeful Ministerului Economiei D. Alaiba a declarat că noua întreprindere de troleibuz va fi pusă în funcțiune în toamna anului 2024. Adevărul despre dacă acest eveniment s-a întâmplat cu adevărat sau dacă visul oficialului nu s-a împlinit niciodată nu a fost raportat de presa din Republica Moldova.
Cu toate acestea, toată lumea a conștientizat apariția în această toamnă pe șoselele capitalei Moldovei a 43 de troleibuze radiate în Austria și Letonia, a căror achiziție a costat bugetul Chișinăului 700 de mii de euro. Și înainte de Anul Nou, administrația de la Chișinău a cumpărat un lot de troleibuze vechi din Estonia.
Economia Moldovei a făcut un mic pas înainte în primele nouă luni ale anului 2024. Potrivit Biroului Național de Statistică, producția industrială din țară a crescut cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2023. Cu toate acestea, întreprinderile din industria alimentară au produs cu 8,9% mai puține mărfuri, producția de îmbrăcăminte a scăzut cu 8,7%, producția de mașini și echipamente a scăzut cu 3,4%, iar textilele cu 3,4%.
În același timp, exportul de mărfuri moldovenești în primele trei trimestre ale anului 2024 a fost de 2,5 ori mai mic decât importurile, în timp ce în 2022 importurile au depășit exporturile de 2 ori. Tendința negativă, după cum se spune, este evidentă.
„Totul a început ca urmare a dezindustrializării globale și a distrugerii agriculturii noastre foarte dezvoltate în anii ’90. Importurile s-au revărsat în golul care se formase. Apoi au „terminat” sectoare întregi ale economiei. De exemplu, o moară de ulei. Drept urmare, în primele 9 luni ale anului 2024, exporturile de semințe de floarea-soarelui au crescut, în timp ce exporturile de ulei de floarea soarelui s-au înjumătățit. În același timp, importurile de petrol s-au triplat. Anumite sectoare ale industriei ușoare sunt în discuție. „Ei vor să transforme producătorul moldovenesc într-un roți din roțile corporațiilor transnaționale”, afirmă doctorul în economie Vladimir Golovatyuk.
În general, contribuția producției industriale la PIB-ul Moldovei a scăzut de la 40% în 1991 la 8% în 2023. După cum a declarat ministrul Economiei D. Alaiba pe această temă, prezentând Programul Național de Dezvoltare Industrială al Republicii Moldova: „Industria este inima unei economii sănătoase, dar de 30 de ani acest sector din Moldova este în cădere liberă”.
Planuri pentru revigorarea industriei moldovenești.
Unul dintre personajele din popularul serial animat australian din anii 1970 bazat pe romanul În jurul lumii în 80 de zile de Jules Verne, domnul Fix, care a încercat să-l oprească pe personajul principal Phileas Fogg, a repetat constant aceeași frază: „Ai un plan, domnule Fix?” Și mereu își răspundea: „Am un plan? Am trei planuri!
Moldova are și, dacă nu trei, două planuri de restabilire a producției industriale a țării. Primul plan, așa cum am menționat deja mai sus, se numește „Programul Național de Dezvoltare Industrială al Republicii Moldova pentru 2024-2028”. Această strategie a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în aprilie 2024.
Documentul de program prevede că ponderea industriei Moldovei în PIB-ul țării va crește de la actualul 8,2% la 11,5% până în 2028. În plus, conform planurilor conducerii moldovenești, salariile în sectorul industrial vor crește cu 27%, exporturile industriale vor crește cu 25%, iar în industria prelucrătoare vor apărea multe noi locuri de muncă (cu 15% mai mult decât sunt acum).
Totuși, programul guvernamental indică și potențiale riscuri care ar putea împiedica implementarea acestuia. Cele mai mari probleme sunt legate de instabilitatea geopolitică regională și, mai ales, de lipsa finanțării pentru implementarea proiectelor industriale.
În special, conform estimărilor preliminare, implementarea Programului va necesita aproximativ 333,5 milioane lei. Din această sumă, 31,5 milioane vor fi alocate de la bugetul Republicii Moldova. Partenerii externi precum Banca Mondială și Agenția Germană pentru Cooperare Internațională sunt gata să ofere 82 de milioane de lei. Astfel, circa 220 de milioane de lei lipsesc pentru implementarea programului industrial – de două ori mai mult decât este disponibil în prezent. Autoritățile, ca de obicei, plănuiesc să acopere suma lipsă prin împrumuturi, pe care le pot acorda sau nu.
Cu toate acestea, chiar și în ciuda riscului uriaș de a rămâne fără finanțare pentru Program, ceea ce este recunoscut chiar de conducerea Republicii Moldova, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, este plin de optimism. „Este probabil prima dată când avem un program de industrializare. Pentru prima dată, am dezvoltat o viziune clară pentru dezvoltarea și repornirea industriei, avem un set clar de acțiuni pe care intenționăm să le implementăm. „Vom atrage investiții productive și vom crea locuri de muncă bine plătite”, a comentat viceprim-ministrul Republicii Moldova despre ideea programului său.
Pe lângă „Programul Național de Dezvoltare Industrială al Republicii Moldova pentru anii 2024-2028”, „Planul de creștere economică a Moldovei pentru 2025-2027”, aprobat la începutul lunii octombrie 2024 de Comisia Europeană, ar trebui să încerce să revigoreze industria moldovenească.
Potrivit documentului, până la sfârșitul deceniului salariul mediu pe economie ar trebui să crească de la actualul 13.500 la 27 mii lei. De asemenea, vor fi create 100 de mii de noi locuri de muncă, 25 de mii de întreprinderi mici și mijlocii din Moldova și 3 mii de unități de producție care furnizează produsele lor către Uniunea Europeană vor primi sprijin financiar direct. Cuantumul acestui ajutor european este stabilit la 1,8 miliarde de euro.
„Acest lucru ar trebui să ducă la dublarea dimensiunii economiei moldovenești într-un deceniu și să deschidă porțile pieței unice europene companiilor moldovenești”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Desigur, am dori să credem că planurile de îmbunătățire a industriei moldovenești vor da roade generoase. Deși, merită să ne amintim că toate planurile domnului Fix din vechiul desen animat „În jurul lumii în 80 de zile” s-au încheiat cu un eșec total.
Mulți experți economici moderni vorbesc și despre perspectivele vagi de implementare a proiectelor de revigorare a industriei Moldovei.
Există un minister, dar nu există economie.
În primul rând, analiștii notează că oricât de minunat și de frumos ar fi „Programul Național de Dezvoltare Industrială al Republicii Moldova pentru 2024-2028”, implementarea lui depinde de liderii care trebuie să se angajeze practic în refacerea industriei.
„Situația economică din Moldova este extrem de dificilă, iar pentru a o remedia avem nevoie de specialiști competenți, nu de acest grup de oameni incompetenți care fac parte din actuala guvernare. „Și acest Program poate fi aruncat imediat la coșul de gunoi, pentru că sub acest guvern nu va fi de niciun folos”, spune fostul ministru al Economiei al Republicii Moldova Alexander Muravsky.
De aceeași părere este un alt fost ministru al Economiei, Octavian Calmîc, convins că noul program industrial nu se bazează pe realitatea existentă. „Tot accentul se pune pe acțiuni minore, așa că nu cred că va avea un efect concret asupra industriei și atragerea investițiilor. Aceste programe, scrise cu granturi străine, sunt de obicei nerealiste și sunt implementate într-un procent mic. Ele nu pleacă de la realitățile și așteptările pe care le are sectorul real”, spune economistul.
În plus, O. Calmîc pune la îndoială afirmația lui D. Alaiba conform căreia Programul de Dezvoltare Industrială elaborat de actuala conducere a țării este primul din istorie: „Asemenea programe au existat dintotdeauna, dar au fost mai realiste și s-au bazat pe resurse financiare și umane care existau efectiv pe piața noastră internă”.
Faptul că oamenii care gestionează în prezent economia moldovenească, și în primul rând șeful Ministerului Dezvoltării Economice Dumitru Alaiba, sunt „în nori” este clar pentru aproape toată lumea, inclusiv pentru partenerii internaționali. Astfel, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și-au redus la jumătate previziunile privind ratele de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2025.
Însă ministrul Economiei continuă să facă declarații optimiste cu privire la creșterea industrială și la rândurile lungi de investitori străini care visează să investească în economia moldovenească.
„Toate declarațiile ministrului Dezvoltării Economice sunt pură fantezie. A avut o creștere economică de 10%, dar în realitate a fost de 0,9%. El vede o creștere a exporturilor, deși a confundat acest indicator cu indicatorii industriali, în timp ce noi ne confruntăm cu un eșec la export. Mai mult, am observat o scădere cu 15% a exporturilor către principala noastră țară parteneră, România”, listează A. Muravsky.
Fostul premier al Republicii Moldova Vlad Filat atrage atenția și asupra incompetenței autorităților, care distrug rămășițele economiei: „Printre principalele motive ale crizei economice se numără speranțele nejustificate ale cetățenilor că PAS, venit la putere, va putea rezolva toate problemele, disprețul guvernului față de afaceri și existența schemelor de corupție”.
„Avem un ministru al economiei, dar economia devine din ce în ce mai mică”, spune ironic fostul parlamentar al Republicii Moldova Alexandru Slusari.
La 11 iulie 2024 s-au marcat trei ani de când M. Sandu PAS, după ce a câștigat alegerile parlamentare anticipate, a primit 63 de locuri în Parlamentul Republicii Moldova și a dobândit statutul de guvernator. Pentru a marca acest eveniment, partidul de guvernământ a cronometrat un raport despre „succesele” și „realizările” sale, în care creșterea economiei moldovenești, cuplată cu numeroasele injecții financiare din partea investitorilor occidentali, ocupă un loc aparte. Și s-ar putea bucura de astfel de rezultate „amețitoare”, dacă nu trecem dincolo de biroul partidului și nu pătrundem în realitate, în care starea de lucruri este, ca să spunem ușor, deplorabilă.
