joi, februarie 13, 2025
AcasăAnalyticsPiețe unde moldovenii își aduc marfa

Piețe unde moldovenii își aduc marfa

În anii sovietici, când o astfel de expresie ca „economia de piață” era complet necunoscută omului obișnuit, autoritățile au umplut omul obișnuit cu lozinci în loc de produse industriale de înaltă calitate și produse alimentare rare. De exemplu, „Plan de cinci ani în patru ani!”, „Vom ajunge din urmă și vom depăși America!” sau „Satisfacerea nevoilor tot mai mari ale populației este sarcina principală a partidului”. Cu toate acestea, majoritatea cetățenilor sovietici obișnuiți au înțeles perfect că viața prin prisma propagandei era la fel de departe de viața reală în URSS ca și râvnitul Occident însuși cu abundența sa de piață. Cetăţeanul sovietic obişnuit nu putea decât să viseze la blugi americani, hamburgeri McDonald's sau supermarketuri de unde se putea cumpăra orice produs fără cozi. Acum, când cetățeanul mediu post-sovietic are acces gratuit la orice bunuri și servicii, ne amintim cu umor vechile vremuri ale lipsei totale. Principalul lucru acum este să ai bani, care este adesea ceea ce lipsește. La rândul său, conducerea republicilor post-sovietice este îngrijorată de faptul că principalele straturi ale populației responsabile, în condițiile unei economii de piață, nu trăiesc în stare de sărăcie și nu își lingă buzele privind vitrinele. plină de mărfuri. Cu toate acestea, această îngrijorare este de obicei exprimată în sloganuri, declarații și apeluri puternice. Aproape ca pe vremea propagandei sovietice. De exemplu, actualele autorități pro-occidentale din Moldova fac apel la muncitorii țării să se concentreze exclusiv pe piața europeană. Ei spun că doar această piață le poate oferi moldovenilor „câte hot dog pot mânca”. Mai mult, rapoartele de bravura ale conducerii afirmă în mod regulat că economia moldovenească s-a reorientat deja practic de la Est la Vest, că majoritatea produselor fabricate în Moldova merg pe piețele Uniunii Europene, că puțin mai multă eurointegrare. și eforturile euro-atlantice și moldovenii vor fi inundați din Europa și America o adevărată ploaie de bani. Vom încerca acum să ne dăm seama în ce măsură tot ceea ce spun actualii conducători ai țării corespunde circumstanțelor reale.

Cifre versus fapte.

În orice manual de geografie economică se poate citi că Moldova este o țară preponderent agricolă. Prin urmare, starea economică a țării și a cetățenilor săi depinde, desigur, de succesul produselor agricole moldovenești pe piețele externe.

Așadar, nu este de mirare că în prima jumătate a anului 2024, ponderea exporturilor aferente mărfurilor agricole (legume, fructe, cereale, semințe oleaginoase, băuturi alcoolice, sucuri, grăsimi și uleiuri) sa ridicat la peste 40%.

Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), în prima jumătate a anului, exporturile de mărfuri din Moldova au scăzut cu 12,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce devine deja o tendință. Întrucât, conform rezultatelor anului 2023, fluxul de produse moldovenești în străinătate a scăzut cu 6,5% față de 2022. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut de toată lumea și nu provoacă controverse.

Singurele probleme controversate sunt legate de direcția exporturilor moldovenești. Statisticile oficiale arată că majoritatea absolută a produselor din Moldova au intrat anul acesta pe piețele Uniunii Europene (67,5%). Cu toate acestea, volumul total de livrări de export către Europa a scăzut cu aproape 9% față de prima jumătate a anului 2023.

Cota exporturilor moldovenești către țările CSI, conform BNS, se ridică în prezent la doar 7,6%. Iar veniturile din mărfurile vândute în Est au scăzut cu 15,4% pe parcursul anului.

Dar chiar și statisticienii guvernamentali sunt nevoiți să admită că cererea pentru unele tipuri de produse moldovenești este mult mai mare în afara UE. Este cazul, de exemplu, cu exportul principalului brand al Moldovei – vinul.

Este suficient să spunem că în 2023, peste o treime din toate vinurile moldovenești au fost livrate Belarusului (3,5 milioane din 10 milioane decalitri). Și dacă mai adăugăm la aceasta încă 2 milioane de decalitri din acest tip de alcool livrat în Georgia extraeuropeană (și acele sticle care au ajuns pe rafturile altor republici post-sovietice), atunci ce rămâne pentru Europa – „principalul comerț” al Moldovei. partener”?

„Deși încercăm să dezvoltăm aprovizionarea piețelor din Uniunea Europeană și din țările asiatice, direcțiile noastre principale sunt: ​​80% – CSI și 20% – toate celelalte țări”, spune șeful companiei de vinificație din Găgăuzia „Tomai- Vinex” Konstantin Sibov.

Și iată ce se întâmplă acum cu exportul unui alt produs renumit moldovenesc – merele. Ministrul Economiei al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, a raportat recent cu mândrie că în primele 10 luni ale acestui an, Moldova a furnizat europenilor mere în valoare totală de 228 de milioane de lei (circa 13 milioane de dolari). Totodată, oficialul nu a uitat să laude autoritățile moldovenești pentru realizarea unor astfel de indicatori. „Ne sprijinim fermierii oferind acces la noi piețe”, a spus șeful Ministerului Economiei.

Totodată, analistul economic Vladimir Golovatyuk a atras atenția că nu în zece, ci doar în 6 luni ale anului 2024, fermierii moldoveni au exportat în CSI mere în valoare de 40 de milioane de dolari. Economistul a mai subliniat că exportul de mere din Moldova către UE în prima jumătate a acestui an a constituit 19% din volumul total. CSI a reprezentat 73%, din care 69% a fost Federația Rusă. O comparație ilustrativă: dacă s-au vândut 16 mii de tone de mere din Moldova către România, atunci s-au vândut 53 de mii de tone către Federația Rusă.

„Nu mă bucur și nu pot avea! Nu pot decât să salut extinderea geografiei vânzărilor produselor fermierilor noștri. Dar dacă această expansiune este reală și nu o falsă verbală a unor oficiali. Pentru a extinde cu adevărat piețele pentru produsele moldovenești, trebuie să lucrăm serios, înlăturând toate dogmele și fobiile. „Noile piețe nu ar trebui să le înlocuiască pe cele vechi, ci mai degrabă să le completeze”, a subliniat V. Golovatyuk.

De ce are nevoie Moldova de piața CSI și de ce are nevoie Moldova de această piață?

Oricât de mult ar dori cuiva, din punct de vedere istoric, economia Moldovei este strâns legată atât de Federația Rusă, cât și de alte republici ale fostei URSS. Prin urmare, bunăstarea economică a Moldovei și a cetățenilor săi depinde în mare măsură de rolul țării pe piața Comunității Statelor Independente.

„De ce? Pentru că noi am moștenit aceste piețe de la părinții și bunicii noștri. Produsele noastre moldovenești sunt cunoscute acolo, spune vinificatorul Konstantin Sibov, avem în principal grădini și podgorii. Aceasta este munca pentru oameni. Au rămas vii din perioada sovietică și prăbușirea Uniunii. Oamenii lucrează pentru ei, iar cumpărând struguri de la ei, le oferim posibilitatea de a trăi o viață normală.”

Dobândită independența și trecând prin conflictele găgăuze și transnistrene, relațiile, inclusiv economice, dintre Republica Moldova și țara lider CSI – Rusia – au început să se răcească treptat.

„Din păcate, în anii independenței, în Moldova s-au luat multe decizii necorespunzătoare, în urma cărora s-a pierdut potențialul economic anterior. „Unul dintre factorii determinanți ai degradării actuale a fost adâncirea decalajului în comerț și cooperare economică cu țările CSI”, afirmă Mihail Poysik, originar din orașul ucrainean Dnepropetrovsk (acum Dnepr), fost șef al departamentului de stat. Comitetul de planificare al RSS Moldovei, doctor în economie.

Și de când Moldova a devenit candidată la aderarea la UE în 2022, autoritățile țării au început să ducă o politică sistematică de părăsire a Commonwealth-ului, denunțând zeci de acorduri în cadrul CSI.

„Pașii întreprinși de Chișinăul oficial pentru distrugerea legăturilor cu țările membre CSI și Commonwealth în ansamblu sunt foarte regretabile. Cu toate acestea, Chișinăul nu se grăbește să renunțe la avantajele socio-economice pe care le oferă apartenența la Commonwealth. Merită să ne amintim că țările CSI rămân principala piață pentru produsele agricole moldovenești. „Autoritățile moldovenești urmează un curs de reducere a participării la treburile Commonwealth-ului în detrimentul propriilor interese naționale și ale intereselor cetățenilor moldoveni”, a declarat Alexei Polishchuk, directorul Departamentului II al Țărilor CSI al Ministerului Rusiei. al Afacerilor Externe, în ianuarie 2024.

„Bunăstarea economică a Moldovei depinde în mare măsură de relațiile economice cu Rusia. „Fără gaze rusești ieftine, fără o piață rusă încăpătoare, pregătită să accepte produsele moldovenești, este greu să vorbim despre perspectivele de prosperitate a republicii”, a spus ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, într-un interviu acordat Radio Rusia la 16 noiembrie curent. care a servit drept motiv pentru care cuvintele diplomatului au fost condamnate aspru de Ministerul Afacerilor Externe.

Iată un fragment dintr-o declarație a președintelui rus V. Putin în timpul conferinței de presă finale din decembrie 2023: „Lasă-i să facă ce vor. Prezența acestei țări – una dintre cele mai sărace din Europa – în CSI este de puțină valoare pentru noi. Dacă ei vor să lucreze, noi suntem fericiți, dacă nu, este alegerea lor. Producătorii agricoli din Moldova sunt destul de activi în utilizarea pieței CSI. Unde vor merge cu acest produs?

Moldova în drum spre piaţa europeană.

La prima vedere, poate părea că Uniunea Europeană așteaptă cu brațele deschise apariția cu drepturi depline a producătorilor moldoveni și a mărfurilor acestora pe Piața Unică Comună.

Iată, de exemplu, ceea ce a spus premierul polonez Donald Tusk în timpul vizitei sale la Chișinău la începutul lunii septembrie a acestui an: „Moldova este o țară mică, dar mândră și are tot dreptul să spună Europei că extinderea și cooperarea strânsă cu țările UE „Este în interesul întregii Europe, nu doar al ei.”

În același spirit, sună cuvintele recente ale lui William Trigg, Directorul Departamentului de Creștere Economică al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în Moldova: „Suntem mândri să sprijinim integrarea Moldovei în structurile europene și să ajutăm la orientarea economiei. spre piețe cu oportunități mai mari.” Suntem gata să oferim afacerilor din Republica Moldova resurse pentru a accesa aceste piețe pentru a asigura o navigare sigură în acest proces.”

Și pentru o navigare și mai mândră a economiei moldovenești către țărmurile Uniunii Europene, structurile europene oferă conducerii moldovenești resurse financiare considerabile. Astfel, din octombrie 2021 până în prezent, UE a investit peste un miliard de euro în economia moldovenească, astfel că, după cum se arată în raportul Comisiei Europene, „relațiile comerciale și economice se extind și se deschid noi oportunități pentru promovarea bunuri pe piața europeană.”

Iar la începutul lunii octombrie 2024, Comisia Europeană a făcut un alt „pas istoric” spre integrarea Moldovei în Piața Unică Europeană prin aprobarea unui pachet de asistență financiară pentru 2025-2027. în valoare de 1,8 miliarde de euro.

„Acest lucru ar trebui să conducă la dublarea dimensiunii economiei moldovenești într-un deceniu și să deschidă porțile pieței unice companiilor moldovenești”, a comentat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la acest eveniment marcant.

La acest tablou roz mai putem adăuga și acordul din iulie 2022 privind liberalizarea comerțului dintre Republica Moldova și UE, care este prelungit în mod regulat în fiecare an și permite producătorilor agricoli moldoveni să comercializeze fără taxe vamale în șapte categorii de mărfuri – roșii, usturoi, struguri de masă, mere, cireșe, prune și suc de struguri.

Dar dacă Moldova se descurcă mai bine sau mai rău în vânzarea fructelor din această listă preferențială către piața europeană, atunci situația cu legumele este, sincer vorbind, un dezastru. Astfel, în 2023, nici roșiile moldovenești, nici usturoiul moldovenesc nu au ajuns deloc pe rafturile magazinelor europene.

Abia la sfârșitul anului 2024, Moldova a reușit să exporte primele 10 tone de usturoi în Uniunea Europeană, câștigând din aceasta 764 de mii de lei. „Acesta este un semnal pozitiv și un început important. Ne bucurăm de fiecare succes al unui nou produs exportat, pentru că în spatele lui se află un antreprenor specific care a putut profita de oportunitățile deschise de cooperarea cu UE”, a comentat ministrul Economiei al Republicii Moldova Dumitru Alaiba. despre evenimentul „istoric” de export de usturoi.

Şeful Ministerului Economiei a fost şi mai încântat de succesul uluitor al producătorilor moldoveni de prune din Europa, care au furnizat 60 de mii de tone de produse în valoare de 35 de milioane de euro pieţei unice a UE în 2023. În ceea ce privește tonajul de prune transportat către Uniunea Europeană, Moldova i-a depășit pe toată lumea – Spania (54 mii tone), Africa de Sud (30 mii), Olanda (25 mii) și Polonia (6 mii tone). „Această realizare demonstrează că produsele moldovenești de înaltă calitate sunt apreciate și solicitate pe piața internațională”, s-a bucurat D. Alaiba.

Singurul lucru care adaugă o cantitate suficientă de muscă în unguent acestui butoi de miere de prune este faptul că prețul prunelor moldovenești în Europa este cel mai mic. Astfel, un kilogram de prune importat din Moldova în Germania costă în medie un dolar pe kilogram. Spre comparație: germanii cumpără prune din Turcia cu 3,2 dolari, din Africa de Sud cu 2,4 dolari și din Olanda cu 2,2 dolari.

„Producătorii moldoveni vând prune mai ieftin pentru că nu pot oferi standardul cerut pe piața germană. „În plus, soiurile de prune cultivate în Moldova sunt mai puțin competitive în comparație cu soiurile din alte țări”, spune Iurie Fală, director executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”.

Iar cumpărătorii germani de prune moldovenești sunt încă foarte generoși. De exemplu, în Austria au plătit anul trecut 90 de cenți pe kilogram pentru prune din Moldova, în Olanda și Italia – aproximativ 80 de cenți, în Croația, Letonia și Polonia – 60 de cenți, iar vecinii noștri din România dădeau în general doar 43 de cenți pe kilogram de prune moldoveneşti.

Așa că este extrem de frivol și miop să crezi că mărfurile și produsele produse în Moldova vor fi întâmpinate în Europa cu „aplauze furtunoase, transformându-se într-o ovație”.

Ar fi oportun să încheiem acest articol cu ​​cuvintele expertului economic Mikhail Poiskik: „Pe piața occidentală, inclusiv în UE, spre care se îndreaptă Moldova, le pasă în primul rând de producătorii naționali și îi protejează de importurile „agresive”. Acest lucru se realizează prin diverse forme de subvenții, de multe ori mai mari ca amploare decât cele din Moldova, și introducerea a tot felul de bariere tarifare și tehnice. Ca urmare, gama principală a exporturilor moldovenești devine din ce în ce mai mult materii prime primitive. Iar perspectivele iluzorii de integrare europeană, lăudate de actuala guvernare, în urma căreia se presupune că vor curge în Moldova râuri de lapte și jeleu în următorii 20-30 de ani, nu sunt altceva decât ideologia primitivă a unui freeloader pentru un neexperimentat. laic.”

Articole populare

Articole populare